Guvernul României a aprobat recent o serie de modificări legislative privind drepturile și obligațiile angajaților din afara UE, inclusiv obligația de a obține acordul scris al primului angajator înainte de a putea schimba locul de muncă în primul an de contract.
Noile reglementări vin într-un context de penurie de forță de muncă resimțită puternic de angajatorii români. Lucrătorii străini sunt din ce în ce mai solicitați pentru a ocupa posturile vacante din cauza lipsei de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă în țară. Cu toate acestea, odată aduși în România din țări non-UE, în special din Asia, muncitorii străini tind să abandoneze primul angajator și să-și schimbe locul de muncă.
Regulile recent aprobate vor asigura că lucrătorii străini care doresc să-și schimbe locul de muncă în primul an de la sosire pot face acest lucru numai după obținerea consimțământului scris al angajatorului lor inițial. Al doilea angajator va trebui, de asemenea, să urmeze o serie de pași înainte de a angaja lucrători străini și va trebui să obțină un permis de muncă pentru acesta din urmă, așa cum a făcut primul lor angajator.
Guvernul a lămurit și o serie de situații în care lucrătorii străini se găsesc adesea în România. Dacă, de exemplu, un lucrător străin își schimbă funcția, dar continuă să lucreze pentru același angajator care a obținut permisul de muncă inițial, noul permis se acordă fără ca angajatorul să fie obligat să plătească statului contribuția sa pentru ultimul trimestru anterior cererii. De asemenea, vor putea face acest lucru fără a fi nevoiți să caute mai întâi un angajat român pentru acest post.
Există și o serie de situații în care acordul scris al angajatorului inițial nu este necesar pentru străinii care doresc să-și schimbe locul de muncă. Este cazul când contractul individual de muncă este reziliat de către angajator, când cele două părți convin să înceteze relația lor, când cetățeanul străin demisionează și când angajatorul nu își îndeplinește obligațiile care îi revin în temeiul reglementărilor actuale de muncă.
„Sunt schimbări de bun augur și mult așteptate, având în vedere că legea care reglementează angajarea cetățenilor străini este veche și concepută atunci când realitatea socio-economică [in Romania] a fost diferit. Momentan avem o cotă aprobată [of foreign workers] este de patru ori mai mare decât cea care a fost aprobată la începutul anului 2021”, spune Marius Ștefănescu, șeful unei asociații a patronatului muncitorilor străini și membru în consiliul de conducere al Confederației Concordia. „Am observat adesea că muncitorii asiatici merg la alți angajatori pentru un salariu mai mare cu câteva zeci de lei, ceea ce nu este corect față de angajatorul care a investit timp și bani pentru a-i recruta și a-i aduce în România”, argumentează el.
Birourile de imigrare din România au semnat peste 90.000 de permise de muncă pentru lucrătorii din afara UE în acest an. Un număr similar trebuie aprobat și pentru anul viitor.
„Dacă în urmă cu câțiva ani, când cota era mai mică, aveam un număr mic de muncitori, între 5 și 10, recrutați pentru un singur angajator, acum vedem că sunt recrutați 50 până la 100 de angajați pentru o singură firmă. Principalele țări din care sunt recrutați lucrători străini sunt Nepal, Sri Lanka, India și Vietnam. Legislația trebuie să corespundă realităților pieței”, adaugă Melania Pop, business developer pentru International Work Finder.
Sursa: Alexandru Cezar, Pro Rally
